Daniela Lungu în dialog cu Ramona Mitrică

Interview by Daniela Lungu originally published in Revista Contemporanul. Ideea Europeană, year xxiv, no. 6 (735) June 2013

Daniela Lungu: Ramona  Mitrică.  O femeie tânără, frumoasă şi inimoasă. Iubitoare de cultură română. Povestiţi-mi, vă rog, despre viaţa dvs. din România înainte de a vă stabili la Londra.  Şi mă refer aici la câte ceva din biografia dumneavoastră, la familie, prieteni, care v-au învăţat şi v-au marcat traiectoria.

Ramona Mitrică: Mulțumesc pentru introducerea atât de generoasă. Aveam cu puțin peste treizeci de ani când am preluat, cu mult entuziasm și oarecare inocență, postul de atașat cultural al Ambasadei noastre de la Londra.

Am multe amintiri frumoase din țară. Sunt născută la București, dar primele amintiri sunt legate de vacanțele copilăriei petrecute la bunici, în Teleorman. Apoi sunt amintirile de liceu când mâncam ‘matematică pe pâine’. După ce am absolvit Liceul Sf Sava din București, am făcut o ‘schimbare de carieră’  urmând cursurile Facultății de Filologie. Am petrecut multe ore în biblioteca Universității București, dar și multe în stradă: se derulau cu viteză atunci evenimentele din 1989, mișcarea din Piața Universității, mineriadele.

Am absolvit apoi și o a doua facultate: Teatrologia, în cadrul Academiei de Teatru și Film din București, și, tot la începutul anilor ’90, am avut acces la câteva burse de studii în Europa.

Inițial am lucrat ca preparator la Academia de Teatru și Film, apoi ca manager cultural la Theatrum Mundi – un teatru de proiecte înființat după 1989. Au urmat câteva colaborări cu Institutul Francez, Uniter și Teatrul Bulandra.

Între 1996 – 1999 am fost director la Fundația Culturală Română din București, unde am făcut parte din echipa de organizare a două programe culturale internaționale de anvergură: ‘Anul Cultural Românesc în Japonia’ (1998) și ‘România la Smithsonian Folklife Festival, Washington DC’ (1999).

Când eram în țară îmi plăcea mult să merg la repetiții și la spectacole de teatru. Am văzut spectacolele mele favorite de nenumărate ori: ‘Visul unei nopți de vară’ în regia lui Liviu Ciulei, ‘Hamletul’ lui Tocilescu, ‘Phedra’ lui Purcărete, ‘Trilogia antică’ a lui Andrei Șerban.

De ce aţi ales Londra? Cum au fost începuturile, cum v-aţi acomodat? Ce vă place şi displace la Londra? Comparativ cu Bucureştiul, ce aveţi acolo şi nu aţi fi avut la Bucureşti? Ce vă lipseşte de acasă şi când spun acasă mă refer la absolut tot ce credeţi că este important pentru sufletul dumneavoastră.

Îmi face plăcere să vă povestesc despre experiența mea londoneză. Pentru mine este fascinantă și mă bucur de fiecare zi. Am trecut și prin momente mai grele, dar satisfacțiile sunt enorme și merita tot efortul. În fiecare zi mă simt inspirată, creativă, dornică să încep ceva nou și, desigur, să duc mai departe proiectele deja începute, să le dau forma perfectă.

Așadar am ajuns la Londra în 1999 ca atașat cultural al Ambasadei României. Londra era un vis pentru mine. Am preluat postul diplomatic cu mult entuziasm, văzând în acea numire o promovare în urma succesului înregistrat cu festivalul românesc de la Smithsonian.

Am lucrat atât mult în primii ani de Londra, pentru a mă acomoda noului sistem, încât nu am avut prea mult timp să mă uit în jur, să vizitez orașul, muzeele, să măa plimb, să ‘profit’ de faptul că eram în această capitală culturală a lumii. Am recuperat mai târziu. La început am avut multe întâlniri de afaceri și mi-am facut prieteni, în special în domeniul cultural: artiști, manageri de festivaluri, directori de biblioteci, profesori universitari, scriitori, jurnaliști, regizori. Sprijinul lor contează mult pentru mine.

După încheierea misiunii diplomatice, am devenit directorul Centrului Cultural Românesc și al Fundației Rațiu din Londra, unde am lucrat cu o echipă extraordinară timp de mai mulți ani.

În 2008 am creat Profusion International, propria firmă de consultanță artistică și management cultural, iar în 2011 am lansat propria editură, Profusion Publishers, o companie britanică independentă. (www.profusion.org.uk)

Din 2003 sunt directorul Festivalului anual de film romanesc de la Londra care, anul acesta, sărbătorește a 10-a  ediție. (www.rofilmfest.com).

Îmi priește stilul de lucru al britanicilor. Mă inspiră, îmi dă încredere. Oamenii sunt politicoși, au disciplina dialogului, te ascultă cu atenție, țin cont de opinia ta, dezbat subiectele în mod echilibrat și cu deschidere.

Am colaborat bine și la Bucuresti, cu oameni interesanți, cultivați, generoși. M-au marcat în special întâlnirile cu scriitorul Augustin Buzura, profesorul Paul Cornea, actorul Victor Rebengiuc – rector al Academiei de Teatru și Film când eram eu studentă.

Patria ubi bene. Care vă este patria, doamna Mitrică? Şi nu mă refer la spaţiile geopolitice care se numesc întâmplător United Kingdom sau România. Care vă e patria din inimă?

Locuiesc la Londra de mulți ani și parcă în fiecare an îmi place mai mult. Toată activitatea mea profesională se leagă de România, într-un fel sau altul. Nu știu dacă am o patrie de suflet. Nu gândesc, nu simt în acest fel. Sunt fericită acolo unde sunt acum, nu tânjesc după altceva.

Aveţi o firmă de consultanţă artistică numită Profusion International. Astfel de domenii de business sunt aproape inexistente în România. Desfăşuraţi o activitate de antreprenoriat cultural. Vă rog să dezvoltaţi mai pe larg pentru cititorii Contemporanul acest business. Ce presupune, care e obiectul de activitate, performanţe, succesele notabile pe care le-aţi avut, greutăţi întâmpinate şi cum le-aţi depăşit. Cine vă ajută şi vă consiliază. Cum vă pozitionaţi pe piaţa de profil din marea Britanie şi în general pe piaţa internaţională?

De când am venit la Londra am continuat sa promovez cultura română în spațiul britanic. Ca diplomat am mers pe ideea promovării prin informarea și atragerea elitelor culturale din Marea Britanie. Apoi, trecând din diplomație în domeniul privat, mi-am dorit să experimentez și calea promovării culturale ‘pentru mase’, să capăt acces direct la publicul larg, nu doar la vârfuri.  Însă această schimbare de viziune a necesitat și o tehnică de lucru diferită. Sprijinul a venit din partea scriitorului britanic Mike Phillips, un cunoscut și premiat autor de romane publicate de HarperCollins, fost journalist BBC. Împreuna am cautat nișa cea mai potrivită pentru a promova cultura română în Marea Britanie. Așa am ajuns să înființăm Profusion International in 2008, o firmă de consultanță artistică, și apoi Editura Profusion (www.profusion.org.uk), în 2011.

Profusion International este o companie britanică privată care oferă mai multe tipuri de servicii și are colaboratori profesioniști din diferite domenii: traduceri, PR, publicitate, marketing, strategie și politici culturale.

Cel mai important program al nostru este Editura Profusion prin care aducem autori români pe piața de carte de limbă engleză.

O altă parte a activității noastre este legată munca de traducere și corectură de texte de orice tip, realizată de traducători calificați, vorbitori nativi de engleză și de română.

Un program marca Profusion la care țin foarte mult este Festivalul de Film Românesc de la Londra (www.rofilmfest.com).

În 2011 aţi înfiinţat Profusion Publishers, o editură independentă. Ce fel de cărţi publicaţi? Am înţeles că aveţi o divizie de roman poliţist Profusion Crime, unde câţiva autori români ai acestui gen literar au fost deja traduşi şi publicaţi. Vă felicit din toată inima pentru curajul de a exporta produse culturale româneşti. Autorii publicaţi sunt deja cunoscuţi în România şi se bucură de succes în rândul publicului de acest gen, dar cum au fost ei primiţi de cititorii britanici? Cum aţi organizat lansările de carte românească? Au existat evenimente promovate înainte?

Editura Profusion este pasul cel mai curajos pe care l-am făcut, împreună cu scriitorul britanic Mike Phillips, în ceea ce privește promovarea culturii române.

Datorită popularității imense a romanului polițist în Marea Britanie, am decis – după îndelungi căutări – să înființăm seria de cărți polițiste Profusion Crime. Am selectat lucrări pe care le considerăm reprezentative pentru curentul noir din literatura română. Am început cu „Atac în bibliotecă” (Attack in the Library) de George Arion, un roman din 1983 considerat de critici drept o carte de căpătâi a romanului polițist românesc. Apoi am publicat „Ucideți generalul” (Kill the General) de Bogdan Hrib, „Indicii anatomice” (Anatomical Clues) de Oana Stoica-Mujea, precum și „Rîmaru – Butcher of Bucharest” (Rîmaru – Măcelarul Bucureștiului) - o carte document de Mike Phillips și Stejărel Olaru despre criminalul în serie din anii ‘70.

Impunerea unei literaturi necunoscute pe o piață de carte foarte competitivă și găsirea unei nișe au reprezentat primele provocări în momentul lansării editurii. Spre exemplu, doar în 2011, când am aparut noi, au fost lansate încă alte 3.412 de noi edituri britanice. Competiția este acerbă, multe dintre aceste edituri trebuind să își închidă porțile după primii ani de existență.

În fiecare an sunt publicate în Marea Britanie 60.000 de cărți, aproximativ 4,5% din total fiind reprezentat de traducerile din literatura internațională.

Literatura de masă, ‘popular culture’ cum spun britanicii, este apreciată aici, în special romanele polițiste, de suspans, de aventuri, romanele de dragoste. O treime din proza publicată în prezent în Marea Britanie este de natură ‘crime’, polițistă. Acest fapt a condus la o foarte mare varietate a ofertei de carte, cele mai bine vândute în ultima vreme fiind traducerile literaturii polițiste din Scandinavia – Nordic Noir.

Genurile așa-zis populare au fost întotdeauna o strategie bună pentru a descrie și disemina idei, teme conflictuale și preocupări în orice societate. Clasicii literaturii de tip polițist și-au atras cititorii într-o lume imaginară în care erau însă descrise și analizate evenimente din viața lor de zi cu zi. În cazul genurilor literare populare, pentru masele largi, nu este nevoie să ai cunoștințe de specialitate sau să fi beneficiat de ani de studiu pentru a înțelege despre ce este vorba. Firul narațiunii te conduce acolo unde este nevoie.

Poveștile pe care le spun autorii aleși de noi sunt ușor de citit de către oameni care nu cunosc România, oameni care nu au cunoștinte de specialitate despre literatura și miturile poporului român.

Primele cărți Profusion au fost primite cu interes și curiozitate și ne încurajează mult acest lucru, mai ales când ne gândim cât de competitivă este piața britanică. Oameni de specialitate din Marea Britanie, jurnaliști, critici și scriitori importanți ne-au citit deja și ne-au plăcut.

Cititorii noștri apreciază și faptul că volumele Profusion au un preț accesibil și că pot fi achiziționate din foarte multe locuri. Cărțile noastre sunt cumpărate de distribuitori britanici importanți (Gardners, Bertrams), de librăriile Waterstones, precum și de câteva librării independente cum ar fi librăriile John Sandoe și Belgravia Books din centrul Londrei. Cărțile sunt de asemenea disponibile prin portalul Amazon.co.uk, direct prin siteul nostru www.profusion.org.uk. În format Kindle vindem prin intermediul Amazon. În plus, cărțile Profusion sunt disponibile și în România, prin Libraria Engleză din București.

Facem parte din Crime Writers Association (Asociația Autorilor de Literatură Polițistă) și suntem promovați prin rețeaua de specialitate. Cărțile noastre au fost acceptate pe lista lungă pentru premiul International Dagger. Este o competiție prestigioasă în domeniu.

Deși interesul publicului larg nu este extraordinar de mare pentru literatura din Estul Europei, există în mod clar deschidere și curiozitate pentru alte zone culturale. În acest peisaj cultural variat, cred că literatura română se pliază foarte bine, întrucât publicul londonez este doritor de nou, primind și adoptând cu entuziasm cărți și autori din alte spații culturale.

Vă gândiţi să vă aplecaţi şi asupra altor genuri literare?

Vom continua seria de literatură polițistă cu un roman de Stelian Țurlea, dar ne vom extinde și în alte domenii literare. Următoarea serie se numește Profusion Gold și se deschide cu traducerea ultimului roman de Augustin Buzura. Va urma și un volum de povestiri de Liviu Antonesei.

Cum ar trebui să procedeze un new entry writer ca să vă atragă atenţia, ca să fie publicat. Cum ar trebui să scrie, ce anume dar mai ales cum să vă găsească ca să vă aşeze pe birou manuscrisul său?

Am primit numeroase manuscrise din țară în ultimul an dar, în general, nu încurajăm scriitorii să ne abordeze. Preferăm să îi căutăm noi după ce ne-am facut temele și cercetarea de piață cum se cuvine. Căutam cărți deja publicate și, preferabil, premiate pe piața românească. Dacă ne intereseaza autorul, subiectul, stilul, atunci ne apucăm de lucru. Putem fi găsiți la www.profusion.org.uk și suntem deschiși pentru discuții, în condițiile specificate.

Aţi organizat un festival de film românesc la Londra, care nu mai este chiar atat de tânăr, are câţiva ani vechime şi din câte ştiu este foarte apreciat. Povestiţi-ne puţin despre aceasta experienţă. Este o adevărată nebunie să organizezi un festival de film, am fost în urmă cu doi ani director executiv al festivalului de film de scurt metraj de la Braşov, ştiu cât de greu se pune pe picioare un astfel de colos-eveniment. Ne-am bucurat însă de sprijinul şi contribuţiiile neremunerate ale unor mari oameni de film din România: Maia Morgenstern, Nae Caranfil, Florin Piersic-Junior. Cum e să organizezi un festival de film românesc în capitala Marii Britanii? Cum au fost primite filmele româneşti?

Festivalul de Film Românesc de la Londra (www.rofilmfest.com) este un eveniment anual creat din dorinţa de a prezenţa publicului britanic cele mai noi şi mai bune producţii de film din România.

Am început în 2003, când nu era criză financiară, dar filmele românești nu aveau nici un fel de distribuție în străinătate. Acum, în 2013, finanțările se obțin din ce în ce mai greu, dar filmele românești „au ieșit din țară“ și sunt premiate la cele mai importante festivaluri internaționale.

Festivalului de Film Românesc de la Londra este organizat de Profusion, in parteneriat cu Centrul Național al Cinematografiei din București și Cinematografele Curzon din Londra. Festivalul este non-profit și funcționează pe bază de granturi, donații și sponsorizări. Pentru promovarea acestui impotant produs cultural ne bucurăm atât de sprijinul comunităţii şi al business-urilor româneşti din Londra, cât și de cel al autorităţilor române, prin Ambasada României la Londra şi prin Departamentul Politici Pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni.

Festivalul de Film Românesc s-a ridicat odată cu Noul Val. Tinerii regizori, care își prezentau filmele de studenție la Londra în 2003, sunt acum premiați la Cannes pentru lung metraje de excepție. Mă gândesc în special la Cristian Mungiu și Corneliu Porumboiu. Regizorii au rămas alături de festival în toți acești ani și încă reușim să le prezentăm filmele, acum în parteneriat cu distribuitorii britanici.

Pe parcursul anilor am prezentat și filmul românesc clasic, dorind să vorbim publicului britanic și despre tradiția celei de-a șaptea arte în țara noastră. În 2004, de exemplu, am organizat retrospectiva Lucian Pintilie, bucurându-ne și de prezența regizorului, care a acceptat invitația noastră de a ne fi alături la Londra.

Pentru multe filme românești festivalul reprezintă o bună ocazie de a fi văzute în Marea Britanie. Deși există deja un număr important de filme care au distributori precum Artificial Eye, Trinity, New Wave Films, Soda Pictures și Dogwoof, sunt încă multe alte filme valoroase care nu au distribuitori britanici, dar care merită să fie prezentate și publicului din Marea Britanie. Aici intervine Festivalul de Film Românesc. Filmele sunt prezentate cu subtitluri în limba engleză, în săli prestigioase din centrul Londrei și se bucură de cronici pozitive în presa britanică.

În cadrul Festivalului prezentăm proiecții de filme artistice, documentare și de scurt metraj, precum și evenimente conexe: recepții, premiere, discuții, master-classes, sesiuni de întrebări și răspunsuri după fiecare proiecție din program, evenimente de networking cu invitați români și specialiști de film britanici.

La Festival sunt invitați specialiști români din lumea filmului – regizori, actori, scenariști, critici de film – dându-le românilor din Regatul Unit șansa de a se întâlni cu unele dintre cele mai îndrăgite și respectate personalități ale cinematografiei naționale: actorii Victor Rebengiuc, Horațiu Mălăele, Marcel Iureș, Răzvan Vasilescu, Andi Vasluianu, Cosmina Stratan, Cristina Flutur, Ada Condeescu, regizorii Lucian Pintilie, Dan Pița, Stere Gulea, Cristian Mungiu, Corneliu Porumboiu, Radu Muntean, Nae Caranfil etc.

Festivalul a reușit să transmită întotdeauna un mesaj pozitiv despre România și restul Europei Centrale și de Est, în contrast cu știrile care apar în presa zilnică din străinătate. Aceasta chiar dacă regizorii Noului Val românesc se află printre cei mai fervenți critici ai societății românești postrevoluționare. În mod ironic, mesajul receptat de public nu a fost niciodată unul negativ, interesul pentru viața oamenilor obișnuiți, simpli, portretizați pe ecran, fiind întotdeauna mult mai puternic decât stereotipurile vehiculate de mass-media locală.

Festivalul de Film Românesc de la Londra este deja un eveniment de tradiție în calendarul cultural londonez. Ediția precedentă, din noiembrie 2012, a atras un public de peste 2000 de persoane, români și britanici.

Apropos de film, care este filmul dvs. favorit din întreaga cinematografie română, dar din cea a noului val? Care vă este actriţa sau actorul favorit şi ce film care nu s-a turnat încă, v-ar plăcea să lansaţi la Londra? Care vă este regizorul favorit?

Greu de ales. Îmi plac foarte multe filme românești, mulți regizori, mulți actori. La fiecare admir altceva. Actorii Victor Rebengiuc și Ștefan Iordache, în mod special. Regizorii Lucian Pintilie, Mircea Veroiu, Dan Pița, Mircea Daneliuc. Filme clasice: Tănase Scatiu, Moromeții, Pădurea spânzuraților. Din filmele Noului Val, ‘A fost sau n-a fost’ este un film pe care l-am văzut de multe ori cu plăcere. ‘Moartea domnului Lăzărescu’.’După dealuri’. Din cinematografia internațională, iarăși un mix: Fellini, Visconti, Tarkovsky, Wong Kar Wai și mulți, mulți alții. Aș vrea să văd un film cu Victor Rebengiuc, în regia lui Cristian Mungiu. Sigur l-aș prezenta la Londra.

Credeţi că modelul dvs. de antreprenor ar fi făcut faţă şi în România? Aţi putea să veniţi aici să pregătiţi sau să primiţi la Londra studenţi pentru stagii de învăţare? Este mare nevoie de oameni din domeniul dvs. aici. Sunt destui artişti care au nevoie de ast fel de oameni cu ideile şi cu experienţa dvs. în acest domeniu.

Da, cred că aș fi făcut față în România. Sigur că ar fi trebuit sa creez un alt tip de proiecte decât cele curente, adaptându-mă pieței românești. Pot veni oricând în România pentru scurte perioade, cu ocazia unei școli de vară, de exemplu. Vorbesc despre experiența mea managerială și aici în Marea Britanie. De ce nu aș face-o și în țară? Cu mare plăcere.

Am organizat mai multe programe de pregătire în Marea Britanie pentru tineri manageri din România. Cele mai reușite au fost două vizite la Londra, cu durata de o săptămână fiecare, pentru un grup de 6 manageri culturali români si pentru un grup de 8 curatori de galerii și muzee din țară. Am mai putea face astfel de proiecte fiindcă am avut feedback bun atât din partea vizitatorilor români, cât și din partea partenerilor britanici.

Un program la care țin este Bursa Gabriela Tudor în Management Cultural, lansată în 2009 de Fundația Gabriela Tudor din București. Fac parte din juriul internațional al acestui program care oferă posibilităţi de pregătire profesională la nivel european şi contribuie la perfecţionarea şi motivarea managerilor culturali din România, aflaţi la început de drum. Până în prezent trei tineri manageri au beneficiat de stagii de pregătire de patru săptămâni la Londra.

Să facem cunoscute publicului din România şi cele două publicaţii Profusion News şi Convorbiri Româneşti pe care le editaţi. Ce cuprind, unde pot fi citite, cui sunt adresate? Există şi versiuni online?

Profusion News este un buletin cultural, în format, electronic pe care îl editez lunar, împreună cu colegii mei Mihai Rîșnoveanu și Mike Phillips. Buletinul informativ este editat în limba engleză și conține informații culturale legate de Romănia. Se distribuie gratuit celor 7000 de persoane deja aflate pe lista noastră de distribuție, dar și oricui altcuiva care este interesat și ne scrie pe adresa mail@profusion.org.uk. Pe lângă agenda culturală a evenimentelor românești din Marea Britanie, buletinul conține portrete lunare ale unor personalități artistice din diferite domenii (scriitorii Augustin Buzura și George Arion, regizorul de film Călin Peter Netzer, actorul Ion Caramitru, directorul de festival Constantin Chiriac). Buletinul mai conține și o revistă a presei (articole legate de România publicate în presa britanică), precum și recomandări, cronici și analize de filme și cărți nou apărute.

Convorbiri Românești va fi o nouă revistă culturală, în format electronic, editată de Profusion. Va apărea lunar începând cu finalul lunii iunie și va fi dedicată exclusiv promovării culturii române. Va fi editată în limba română, cu rezumate în limba engleză, și va conține ultimele știri culturale din țară (festivaluri, cărți nou apărute, cronici de spectacole etc.), interviuri, povești de succes, ghidul serviciilor utile pentru comunitatea românească din Marea Britanie. Revista dorește, de asemenea, să creeze un proces prin care comunitatea românească de aici să își poată (re)descoperi personalitățile, iar membrii marcanți ai diasporei să poată, la rândul lor, să își (re)descopere și să își susțină comunitatea.

Ce alte proiecte mai aveţi în vedere ca antreprenor?

Cu Profusion organizăm şi luăm parte la multe prezentări, conferinţe şi mese rotunde pe teme legate de dialog şi diversitate culturală în Europa, promovare şi brand de ţară, sau arta şi pericolele traducerii. Următoarea conferință va avea loc în cadrul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, în data de 15 iunie, cu titlul „Literatura și forumul transcultural în Europa”. Conferința va fi suținută de autorul Mike Phillips, co-directorul Profusion. Tot Mike va susține la Iași, pe 17 iunie, în cadrul primului Festival Internațional al Educației (FIE), conferința intitulată „Cum dezvoltăm narațiuni pentru copii și tineri pe teme din viața contemporană”.

Spuneţi-mi vă rog, simţiţi nevoia unui sprijin de orice tip din partea statului român? Mă refer evident la proiectele pe care le aveţi în derulare, în special la cele legate de publicarea şi promovarea literaturii române în spaţiul anglosaxon.

Avem susținerea autorităţilor române pentru festivalul de film anual prin intermediul Centrului Național al Cinematografiei din București, al Departamentului Politici Pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni și al Ambasadei României la Londra.

Până acum nu ne-am bucurat de sprijin din țară pentru partea de traduceri și publicații a muncii noastre, dar sigur că sprijinul statului român ar fi oricând binevenit.

Din păcate literatura română nu este atât de cunoscută în spațiul anglo-saxon pe cât ar merita. Este dificil pentru autorii din afara spațiului anglofon să intre și să aibă succes pe piața de carte britanică, chiar și atunci când este vorba de scriitori consacrați, promovați prin inițiative ale unor nume cu greutate din industria editorială.

Vizibilitatea autorilor români în Marea Britanie este un lucru care trebuie construit cu multă răbdare și pasiune, precum și cu multă încredere în capacitatea literaturii române de a comunica cu orice public.

Vă mulţumesc foarte mult şi vă urez să aveţi mult, mult de lucru la Londra cu literatura şi cinematografia română.

Şi eu vă mulţumesc, mă simt onorată să le reprezint la Londra.